caco rnel nu e nimeni

fusei la un botez, da-nainte imi picaseră ochii pe aiastă mîndreţoşenie nistoresciană, semn că lăsatul de nevastă îţi “conferă” priapism de ţ ori pe zi, ba chiar şi-n scris.

regretatul ziarist, fost elev al regretatului ion cristoiu, nea cornel pentru unii “domnul” nistoresu pentru alţii, a scos pe unde nu credea că-l va citi cineva o odă patapievicianismului. e adevărat că titlul e un soi de oximoron autobiografic, dar în esenţa renumitul editorialist şomer surprinde esenţialul dramei ălora care pe lîngă că habar nu au despre ce e vorba mai se fac si de doi bani la-mpins vagoane de rahat.

“Cînd acelaşi filosof a fost luat în braţe de tandemul Pleşu-Liiceanu, românii l-au socotit de îndată egalul acestora. Şi la operă şi la caracter!”

maestrul şperlelor o bagă de la-nceput ca să se ştie care e gaşca ochită. aparent benign. va fi evident, după ce mai parcurgem o ţîră obiectul, că ţinta “mama şi copilul” e de fapt eşafodajul nenorocirilor româniei de la omieopsutetoamnă. mai departe diplodocul de la scînteia tineretului ne va dovedi cu vîrf şi îndesat că respectivii sunt trădători de neam şi ţară. mai întîi vine la-naintare opera lui patapievici, “Filosoful îmbîrligat”. sireacu nea cornel nu prea înţelesese ce e cu filosofia lui pata şi o băgă la “aşa nu”. mă-ntreb dacă kant sau hegel aveau o frază clară precum adrian păunescu, nu de alta dar dacă nu pricepi nu te bagi şi nici nu cumperi în speranţa că la andropauză ţi se clarifică circuitele.

“Eu unul nu m-am dat în vînt după producţia sa intelectuală. Nu este pe gustul meu, scrie greoi şi contorsionat. I-am cumpărat însă toate cărţile, fiind şi eu unul dintre cei care s-au păcălit straşnic. De fiecare dată, după primele pagini, am renunţat la lectură, iar cînd am dat peste cîteva rînduri pe post de recomandare la privire şi meditaţie, publicate pe foaia de gardă a unui album foto, am rămas şocat. Parcă erau opera unui copil cretin, nu a unui filosof instalat confortabil în fotoliul de înţelept al neamului.”

păi musiu cornel, dacă nu merge, nu cumperi, că aici nu e vorba de adunat puncte ca la maggi de-ţi pui abţibildu-n geam să vină ăia cu pomana. dar să trecem peste cumpărătorul de metri de cotoare şi să abordăm scopul simbriaş al maestrului.

“Horea Roman Patapievici şi Vladimir Tismăneanu nu aveau acoperirea morală de a fi membrii comisiei de redactare a unui asemenea document, necum să stea în fruntea unei asemenea operaţiuni. “

clar. mai departe nici nu mai merită efortul de a parcurge cu privirea căcatul editorialistic. tov cornel dă o sentinţă şi nu mai ai vreo urmă de îndoială. noi, ziariştii de la scînteia tineretului sau unde o fi fost, decretăm că anticomunşti suntem noi. adică cornel şi eventual ionel. ce-are-a face conţinutul obiectului, oricum ăia n-au voie. simplu! decretăm noi! atunci evident e că dacă nu au binecuvîntarea beobeului nu se merită. drept care, logic, patapievici e canalie si tismăneanu în alt articol. editorialistul mai face o analiză a doctoratelor ce pata nu le are, deşi le are, a familiei lui şi a altor lucruri esenţiale de tip “Pîrlitul de asistent universitar”.

“„Canalia de facto” emite mereu judecăţi importante, fiind autorul uneia absolut penibile. El socoate că ziua poate fi şeful Institutului Cultural Roman, iar seara îl poate pupa în fund, apăra şi justifica în ce face pe patronul său şi la propriu şi la figurat. L-am numit pe Traian Băsescu. Un atare comportament a determinat o relectură şi o reprivire la rece a operei şi biografiei sale. Părerea mea este că examenul critic al impostorului e pe cale să determine şi o relectură a cuplului Pleşu – Liiceanu!”

vă spusei io. întîi declară că nu pricepe, după care relecturează. ce? cotoarele, preţurile, colofoanele. mă rog. logica nu are legătură cu “maestul”. obida da. încheierea e dinamică. faptul că un individ are convingeri politice e oricum ilegal, atîta timp cît angajatorii nu-şi dau acordul.

“P.S. Le rog pe toate coniţele şi pe toţi studenţii care se dau în vînt după filosoful scribaci şi îmbîrligat să se supună mai întîi unei lecturi a „Omului recent” şi a volumelor „Zbor în bătaia săgeţii” şi „Cerul văzut prin lentilă”. Dacă, la sfîrşit, rămîn cu aceleaşi convingeri, le sugerez prieteneşte să continue sau să consulte un psihiatru!”

pe scurt, dacă ai îndrăzneala să-ţi placă patapievici eşti diliu. cam tot aia spuneau şi ciracii de la ciunteza zilei. street art? o prostie antisemită şi pe banii boborului. în capul fleşcăit al lui nistorescu boborul e alde păunescu şi gaşca sau cineva cu diplomă de la beobe. băi nea cornel, şi eu am fost de prost în pcr, dar măcar ştiu asta. matale rămăseşi cu ideea că eşti anticomunist în parcarea evenimentului zilei şi stagiul pe la ăia de voie, de nevoie, e o mîndrie.

cînd mă gîndesc că unii te-au luat drept model mă cutremur.