moştenirea brătienilor? a băut-o şică!

“Ca sa fie mai bine in aceasta tara, pentru ca partidul nostru sa fie mai aproape de marea mostenire a Bratienilor, trebuie ca noi sa fim partidul care impune regulile jocului, pentru ca altfel stiti foarte bine ce putem astepta de la ceilalti” spunea tovarăşul Crin Antonescu în campania electorală, unde e pe la genunchiul broaştei, iar probabilitatea de a se însănătoşi scade pe zi ce trece. Nu neg că masa alegătorilor are o doză bună de cetăţeni turmentaţi, scîrbiţi sau indiferenţi. În mod normal nu aş credita vreun partid cu acest rang, ci mai de grabă le-aş intitula găşti. Cum însă mi-aş fi dorit un partid liberal veridic mă ocup cu precădere de aripa patriciană a PSD, pentru că mă doare al naibii cînd aud de, poate, cea mai titrată dintre familiile ce au stat la baza construirii României moderne.

Tovarăşul Crin Antonescu nu numai că bate cîmpii cu diatribele sale obsedate de Băsescu pe-un cal alb, dar şi produce ca tînără speranţă de mai bine grave confuzii în ceea ce priveşte comparaţia între activitatea naţional socialistă a grupării tovărăşiei sale şi liberalism. Sunt curios dacă i-a trecut vreodată prin cap că un partid ar trebui să aibă oarece strategie economică şi politică pe termen lung, ceva mai lung decît imaginea pletelor sale, şi că normalitatea cere şi verticalitate.

Mai acu ceva ani de zile, pe cînd intelectualitatea din România îl potcovea pe Vadim cu nouă ocale de scuipaţi numai să nu iasă preşedinte şi se bulucea la vot pro Ilici, cel cu Stambulul la Moskva, toată suflarea a spus că a scăpat de nebun. Mă rog. Acum gigoloul decrepit o arde similar contra Băsescu declarînd că preferă nişte vise urîte decît să-l mai vază pe tatăl Ebei la Cotroceni. Pesemne că îi părea rău că Iliescu nu mai poate candida şi la al paişpelea congres rămînînd doar cu trei mandate în panoplie. Deci, din lipsă de gloanţe omul se mulţumeşte cu un simplu spumant de baie cu furtunul sau cu rechiziţionatorul de borfaşi. Mă rog, e o opţiune, dar mai era una la îndemînă şi anume votul alb, cel atît de plăcut oengeurilor tăietoare de frunze la cîini. Asociind încrîncenarea imbecilă cu leorpăielile lui Şică Orban, care este bine mersi în continuare fără ruşine prezent în campanie după mîrlăniile gen Cioroianu, şi cu tîmpenia cu adrisantul încurcat în izmenele puterilor în stat ne putem da seama unde au ajuns purtătorii ilegali de titlu nobiliar. Ce are a face Ion C. Brătianu cu gaşca lui Patriciu? Dar Ion I. C. Brătianu? Nici în clin, nici în mînecă.

Profesoraşul de istorie, zis croitoraşul cel viteaz, admiratorul lui Ilici cel care a preferat hoardele de mineri armatei, visează voturi verzi pe pereţi şi crede că el e soluţia la problemele multe din patria mumă, inclusiv cînd plagiază.  Ia să-l citim:

‘Daca voi fi ales presedintele Romaniei, voi avea un singur mandat, voi face in acest mandat toate lucrurile pe care promit sa le fac, iar dupa aceea cariera mea politica se va incheia, pentru ca nu poti, asa cum am vazut mai ales cu prilejul mandatului dl. Basescu, sa faci cu adevarat ceva trainic, bun pentru Romania, daca gandul tau sta doar la un al doilea mandat, sta doar la continuarea carierei politice dupa ce nu mai esti presedinte al Romaniei’, a spus Antonescu.

De ce un promotor modern al unei politici impecabile şi-ar dori un singur mandat? Parcă am mai auzit aceste lucruri la gîtul scurt de la APACA pe la începuturi, după care nu s-a mai despărţit de politică. Ce va putea face mnealui cu un parlament unde e a treia roată la rezervă? Alegeri anticipate? Mă-ndoiesc că după o asemenea cheltuială vreun partid e amator de anticipate în afara PRM-ului. Atunci? Nu cumva promite de-ngheaţă apele? Nu cumva visele sale eroice se lovesc de un zid de 18% sau mai puţin? Cam da. Să mai “admirăm” un pic:

‘In pofida unei campanii electorale in 2004 centrate si castigate pe aceasta tema, in pofida unei discutii aproape zilnice de 5 ani incoace, fenomenul nu numai ca nu a fost ingradit, redus, ci a continuat sa creasca linistit, nestingherit, atingand in 2009 un nivel de cinism nemaintalnit. Asa nu se mai poate, nu putem merge mai departe cu un stat cu o birocratie obeza si destinat sa lucreze in favoarea acestei clientele, nu in favoarea societatii”.

Păi cine măi musiu a condus ţara pînă de curînd? Nu cumva “liberalii” cîrmiţi de tandemul Iliescu-Patriciu avînd pe post de prim ministru un manechin? Politicile liberale au fost cît se poate de socialiste. A urmat pentru un an un alt partid populist în loc de popular, care nici el nu a avut curajul să taie cangrena birocrației. De ce nu te-ai ridicat în Parlament să propui TU reducerea numărului de cheltuitori la măcar 343, cîr ar reieși din niște studii științifice? Poate nu ai avut voie? Mde…

Problema lui Crin-cel-cu-spume-ca-Vadim e nonșalanța cu care crede că singura platformă electorală viabilă e ” jos Băsescu”. Aburelile populiste cu care vine nu ţin cont de evidenţe. Mai acu ceva vreme Băsescu spunea PD-L-ului să taie 300.000 de bugetari. Era o idee. Se putea discuta. Nu a fost aşa. Liberalul “îngrozit” de birocraţie şi corupţie nu a marşat, pentru că una e ura ca program şi alta e să amendezi derăpările, iar nu persoana. De fapt asta s-a văzut la congresul PNL unde el şi Şică au fost înscăunaţi ca prime balerine. E adevărat că nici fiul lui Amedeo nu a venit cu vreun program, că nu poate. Atunci te întrebi, de ce oare aceşti liberali ilegalişti au pretenţii de urmaşi ai brătienilor? E adevărat că au avut o moştenire, dar şi-au băut-o de pe timpul lui Plafar 93 cu Câmpeanu cu tot, ca să nu mai vorbim de alţi corifei autori de multe volume în bibliotecile securtităţii.

Un gest, care să mă facă să cred într-o oarecare decenţă a acestui neavenit, ar fi fost extirparea lui Ludovic Orban, un mitocan pe măsura altora din politica românească. N-a fost să fie, ba mai mult, ipochimenul ar fi în stare de orice ca să nu-l mai vadă pe ăla preşedinte. Doar atît? Mde…