metroul plin. ora fețelor încruntate, a hainelor groase și a viselor uscate pe piele. unii citesc, alții se joacă la mobile, cei mai mulți scrutează linoleumul gri al podelei. nimeni nu privește pe nimeni. rar cîte o tuse mai sfîșie uruitul egal al singurătății. începe ninsoarea între trupuri. cobor.
Like this:
Filed under: art, aspecte inedite din viața lui
