io
din cearcăn gol amiezi de ducă
de-i iarba moartă un palat
în galantaru-mi de sub pat
pe care ţin chenar de Pucă.
n-aş trage-n gol de după cat
săgeata moare de-ncercat
mi-i miezul dangăt de aluat
iar degetele vin curat
stors din sclipici de matostat
iar galben nu-i de aşezat
pentru copilul de furat
ce tace-n limpedele-asfalt
din cearcăn gol cînd mi-e de ducă
strecor color la domnu’ Pucă