leorpăiala

pamflet sinergetic

 

distracţia începe cînd se dă liber la fîlfîit motive. atunci poţi auzi cum au învăţat să mănînce rahat cu polonicul şi mai şi sorb. pentru unii, destul de puţini, humorul ţării e inegalabil, pentru cîţiva e trist, pentru cei mai mulţi nu există. ultimii chiar cred în imbecilităţile spuse serios pe un ton ritos şi aţos sau uşor, spumigător.

unul dintre premianţii gafelor politice majore e sir geoană de la raion. individul scoate perla sezonului, nu dintr-o stridie, ci din minunata sa gîndire dobîndită la vaşington pe cînd îl dădea ca sigur cîştigător pe milică cel scîrbos )deşi e acru ca o lămîie). siria sa „propune” ca să fie desfiinţată imunitatea în general şi în totalitate. cu o astfel de ieşire la rampă ai zice că nu e ănac, ci chiar de-a binelea. dar dacă, aici e aici, nu e vorba de simpla lui pubertate continuă, dacă e o făcătură precum ieşirea lui oprescu din psd? personajul e perfect potrivit cu enunţarea enormităţilor, aşa că a primit sarcină de partid, du-te bă şi spune-le asta. unii sar în sus şi arată cu deştu’. ei şi? va veni onor electoratul care votează mici, bere şi fantasmagorii să-ţi explice cum că oiştea e de fapt o susţinere sinergetică a gardului. parcă-l văd pe maestrul combinaţiilor,  ilici blender, frecîndu-şi cinstea şi sărăcia de bucurie. e un scenariu posibil. reacţiile mi se par disproporţionate. geoană e aşa şi pe dincolo. personal mă-ndoiesc de o ieşire spontană, aşa cum mă-ndoiesc de demisia lui mitrea la toamnă (de ce nu acum? e vacanţă şi diurna e mare?). după ce l-au „apărat” pe năstase stîrnind reacţii negative la brussel şi anabelle, veni el cu soluţia. şi noi, dar şi preşedintele. mde.

al doilea pe lista ultimilor zile e musiu boc, micul poloboc ce-i găseşte loc muştei de taman la neamţ loc. mă rog, e propunearea lui pinalti. o altă propunere a celebrului dătător de folcloriste la tot cartierul a fost respinsă de atitudinea lui avramescu, ce-a dispărut între timp. şi el şi atitudinea. iată ce cuvîntează căzutul în cap la gheorghe: „Mona Muscă figurează printre propunerile înaintate de judeţul Neamţ. Personal cred că nu avem niciun obstacol şi niciun motiv să-i refuzăm candidatura. Aşteptăm ca Mona Muscă să îşi manifeste voinţa în acest sens„. v-a plăcut? mie nu. dacă lu’ musiu port geantă i se pare că minciuna sfruntată nu e un obstacol, că „patriotismul” dat pe răzătoare la secu nu e un motiv de refuz, atunci să-ia de suflet pe nevinovaţii de la pc. de ce felix e mai vinovat decît dana? pentru că primul i-a suflat în borş băselului? haida de. întreba cineva cu „candoare” care ar fi programul electoral al danei muscă. după cum dădu ea în judecată sentinţa de poliţie politică păi sigur o să se dea mare cu turnătoriile transformate în luptă aprigă pentru independenţa ţării şi reîntregire torţionară. şi? păi nimic. o să ţină la greu. mulţi chiar gîndesc aşa.

ai spune că toate acestea se petrec undeva departe, undeva unde noi oamenii de rînd nu ajungem. fals. ajungem la vot. nenorocirea e că mulţi habar nu au ce votează pentru că nu-i interesează programul şi contorizarea lui. le place personajul, dă bine pe sticlă? atunci e perfect. întrebi de ce, răspunsul e dărîmător. încercaţi. discutaţi cu cei care se plîng, eu o fac, şi găsiţi o metodă prin care să înceapă să vadă. puţin cîte puţin vor purcede mai mulţi la judecată, la preluarea filtrată a elucubraţiilor politice şi jurnalistice, aici e o altă mare groapă a marianelor. poate peste cîteva sute de ani v-a înceta şi blestemul brucanian.

Anunțuri

11 gânduri despre &8222;leorpăiala&8221;

  1. pai eram la facultate cind ne-am gindit noi sa plecam de la ultimul seminar si sa ne-nfratin cu un coniac pe la unul din noi acasa si numai ce ajunseram ne-am pus in niste cesti ca pahare ioc cind luai un casetofon pe genuinchi sa punem ceva muzici mai tropaitoare cind minune incepura genunchii sa-mi joace nici n-am bagat de seama cind imi cadea ceva moloz in cap si unul din amicii mei a sarit pe un oberlicht ca era mai inalt dumnezeu sa-l ierte ca muri citiva ani mai incolo bolnav de inima culmea e ca juca si baschet dar pina la urma plecaram spre casa cu masina 34 pe vremea aia pina pe la unirea unde ne lamuriram ca fu un cutremur si nu ne bombardau rusii cum crezuram la un moment dat si ce sa vezi bulevardul ca dupa bombardament de groaza mersei pe joc scala un morman de moloz semaforul pe asfalt balta de singe urlam ca sa trecem mai repede pina spre casa in floreasca unde era pace si liniste doar biblioteca cazuse pe diagonala sufrageriei.

  2. Pingback: Blogosfera despre MONA MUSCA « MONA MUSCA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s