noiembrie cum n-a mai fost

e cel mai frumos noiembrie de cînd sunt. soare, gogoși, coapse alergînd de-a lungul vrejurilor cu mașini ce spintecă orașul. ploua dimineață cu frunze. galbene, verzi, roșii ca macii, dar ăia stau cuminți în tablourile din sufrageria mamei mele de o sută de ani, nu ca șuvoiul ăsta bezmetic, ce nu mă mai lasă sa ies din apartamentul meu, de fapt al sor-mii, ticsit cu imagini despre praf și geometrii neeuclidiene. te iubesc ți-am spus și te-am visat cu un buchet de frunze moarte la ușă aznoapte. mi-ai întins mîna și m-am trezit să te caut în maldărele de hîrtii. nu erai, cum n-ai fost niciodată.

Anunțuri

3 gânduri despre &8222;noiembrie cum n-a mai fost&8221;

  1. si daca n-ai gasit la usa un buchet de frunze de toate culorile si nci o mana intinsa asta nu inseamna ca nu este. precum urmele frunzelor in copacul ramas viu in radacina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s