nu sunt un povestitor

nu sunt un povestitor. în general doar îmi aduc aminte de fotografii, le-aș spune, de mici secvențe pe care le agăț în conversația de la masă atunci cînd bem ceva. e soarele blînd al apusului și grădina de vară zumzăie de pașii făcuți pe pietrișul, care acoperă curtea umbrită de copaci imenși, iar vorbele se intersectează în aer ca într-un mozaic de-abia scos din cutie. n-am să scriu vreodată romane, ci doar texte ușor lirice, patetismul prea drag mie, unde lumea e ușor altfel decît un raport sec al unui agent polițist sau spion sau… nu mă pasionează închegarea unei urmări, congruența unei povestiri clare, urăsc conceptul de „introducere, cuprins și încheiere”, deși există ceva în cele ce spun, care poate fi întins ca un fir de nailon între două puncte fixe. problema e că totul pare mai complicat, așa cum e complicată pășirea între două clipe. cum nu mi se pare nimic cursiv, iar noțiunea de continuu e o restricție, o compactare ce ignoră salturile, nu pot organic să pun ceva cap la cap, cronologic vorbind, ci le leg pe toate într-o altă ordine lipsită de narațiunea unei povești. m-a întrebat cineva o dată dacă aș putea scrie pentru copii și am răspuns că da, dar am uitat sau am ascuns, de fapt, să spun că istoriile mele nu s-ar repeta vreodată și ar fi aiurite fără să țin seama de timpul ce ne omoară. în capul meu trăim de-a pururi, iar vremurile nu urmează așa cum suntem învățați la școală, ci se duc și revin într-o tinerețe fără bătrînețe… asta cred eu și așa sunt făcut, iar cartea asta despre acest personaj bizar căruia i-am dat un nume, primul ce mi-a venit în minte, e despre cu totul altceva decît viața lui simplă, dacă simplul este totuna cu anecdota. mă tot gîndesc cum ar fi mîine la știri să aflați că acum o oră jfk a fost împușcat pe străzile dalasului?

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;nu sunt un povestitor&8221;

  1. O Doamne… nu esti un povestitor… dar povestesti al dracului de bine. Citind micul tau monolog am retrait pret de cateva secunde din… viata la tara. Un pic din La Medeleni, un pic din Sadoveanu, un pic din Romanul adolescentului miop, un pic din…. cine ma stie. De fapt… e un pic din tine, din lirica sufletului tau. e ca un album care spune singur o poveste. Mai povesteste-ne de cate ori poti, vrei…. poti….

  2. mai ai până la 101 dalmaţieni sau 1001 de poeveşti ale Seherezadei
    eu o să le citesc, important e că nu mă plictisesc, observ că m-am axat pe ce pot citi ţi urmări
    ochii-s deja obosiţi şi arşi de privit intens ceasul de 8 ore
    de sărbători voi dormi
    poate pe la spital în scau protejând un copil sau nepot
    cum ne e horoscopul îmbinărilor
    levana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s