vise, taică, vise…

era atît de întuneric încît auzeam carnea ta cum se liniștește pe oase, palmele ușor transpirate întinzîndu-ți coapsele. chicoteala aia de lacrimi, răspunsurile limpezi precum geana aia roșie a reclamei de peste drum ce-amînă apusul pînă spre ziuă pe cînd lumina e plină de zoaie. paharul cu vodcă… te-aș fi desfăcut pe canapeaua aia de piele să țipi din miros pînă-n cîteva etaje, să se întrebe ăia dacă mai bem sau încă ne-o tragem proptindu-ne-n lumina chiștoacelor. cum mi se așează-n palme țîța-ți caldă, ca un hulub ostenind a mirare. mijlocul de cuprins între două dește să-i strîngi sfîrcul și să-ți sui peste mine genunchii, de-a dreapta și de-a stînga. dacă mi-ai lăsa corpul așa, preț de vreo două anotimpuri, am să-ți arăt cum să te înstăpînești peste limba-mi tăioasă, peste-mi cuvintele vîrtoase, tari ca miezul de pulă ce mi-l simt gîndindu-mă cum ar fi fost mîine seară… să fie poate ieri sau poate așa în general, economic vorbind despre lichidități… m-am uns cu spermă iute și roșie, cu tine țipînd toată noaptea, cu amarul atîtor degete zdrobite-n ușile ce se-nchid peste ele. zîmbindu-ți îmi purtam peste pielea lățită palmele tale încrustate-n destinele mele, o, ce medalii, de adulmecau vecinii cît de aproape era sărutul ăla molcom abia simțit într-o gură de metrou. atît de departe…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s