anunț la stricta publicitate

ai o idee? pune-o repede pe hîrtie să n-o scapi printre degete. e un pește alunecos și odată ți se strecoară printre mîinile adunate și ia-l de unde nu-i. n-ai nici-o idee, e mai bine. stai liniștit, ți se spune ce să faci, execuți, dormi. din cînd în cînd mai clefăi hlizindu-te la gagicile ce-ți fac ochi dulci de pe marginea piscinei. tu te chiorăști la ele, ele la tine și melodrama-i gata. nu rămîne decît s-o împachetezi, s-o duci la tine acasă vînturîndu-i prin fața ochilor cariera ta nemaiîntălnită și o după-amiază de împachetări de picioare țipate spre groaza vecinilor ce au copii mici, ce n-au aflat cum e cu barza și ce vrea ea, e trasă pe răboj. dacă nu iese, nu-i pagubă, data viitoare va fi mai bine. în fond și la urma urmei ești înalt, atletic, știi cum se cuvine barurile, cluburile și zorzoanele aferente, așa că nu e timpul pierdut. bagi un canal porno și-ți faci antrenamentul cu gemete guturale așa cum îți închipui că o face aston cushner după ce a dat-o la gunoi pe demi moore. așa e într-o devenire de succes în lumea înaltă. e sîmbătă și e lume căcălău la piscina din cartier, iar fetele pofticioase se-nfig dornice în paiele cocktail-urilor pe care le comanzi cu generozitate. e foarte adevărat că luni vei relua lucrul la corporație, îți vei pune costumul, cravata, cămașa apretată și butonii primiți cadou la a cincea aniversare a faptului că ești al lor. vei porni mașina nemțească deocamdată, potrivită rangului tău, și vei ajunge pe veșnicele plaiuri de vînătoare ale… aici de obicei se pune un nume de care cam toți locuitorii planetei îl știu. tu ești mîndru de asta, deși un post mai bănos la o rivală nu te-ar deranja. deocamdată stai aici pentru că, nu-i așa, încă nu ești căutat suficient de mult de recrutorii rivali. problema e alta. o mai ții minte pe fata aia roșcată, abia ieșită din adolescență, înaltă, subțire, care te-a speriat cîte orgasme putea să aibă? da… aia… aia care-ți făcea capul mare să citești pentru că te exprimi ca un bou și scrii cu un număr neadecvat de „i”-uri? exact. a, te plictisea? așa e. ținea la tine și-și dădea seama că dacă nu știi să scrii corect, că dacă cravata e pusă strîmb sau aplecările în fața superiorilor sunt mult prea încovoiate, vei da de dracu. încerca să te ducă unde ai fi vrut. dar pe alte căi decît cele din cursurile corporative sau cărțile despre cum e să ai succes în carieră. nu-i păsa decît de tine. sms-urile poetice din care nu pricepeai nimic și cu care te-ai jucat la-nceput, pentru că, nu-i așa, oricine poate înșirui cuvinte aiurea, oricum n-ai fi recunoscut că nu înțelegeai neam, și care te enervau cînd erai la cîte un client ar fi fost tandrețea ei și toată iubirea ce ți se dăruia pentru că se-ndrăgostise nebunește de tine, de zîmbetul tău și de minciunile cu care-i spuneai că te simți extraordinar în sufrageria ei demodată, cu mobilă asortată nașpa. era o noutate, iar vîrsta ei, mult prea tînără fată, nu-ți dădea vreun atu la mînă. nu tu facultate, nu tu relații, uneori depresiile se țineau lanț, ce-ți păsa! să nu ne mai bat la cap. ai lăsat-o pentru că nu o iubeai și e mai bine așa, fărr explicații, fără un salut, doar nerăspuns la telefon, noroc cu filtrele… ce vroiam să-ți spun… da. aseară și-a pus capul pe șina de tramvai.  asta e.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s