dar eram atît de singur

am uitat fețele lor
cum stăteau înaintea Ta
înălțîndu-și ochii spre slavă.
s-au descompus
precum niște trupuri fără oase
în zilele calvarului meu
nebănuite de nimeni,
nici chiar de Tine.
am întors capul după ele,
dar eram atît de singur
în fața luminii Tale,
ca și cînd era doar un glonț
în toată lumea, ce-ai făcut-o,
călătorind spre mine.

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;dar eram atît de singur&8221;

  1. personajul de atunci era. e o carte despre cum am plins trei zile pentru un om pe care l-am vazut doar o data in carne si oase si de cele mai multe ori doar la televizor. a fost impuscat de un fanatic. e de fapt despre toleranta si iubire.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s