primăvară în floreasca

era tot primăvară atunci cînd am scris primele rime. puerile desigur. stupide și lipsite de orice fel de fior, dar pentru mine, încîntarea să descopăr că jocul cu cuvinte e simplu m-a făcut fericit. am venit de la concursul ăla transfigurat. era soare, norii erau joși și albi, denși cît să pui mîna pe ei, albastrul era greu, iar oamenii, vecinii, toată strada ieșise să facă așa cum îi spunea pe atunci „curățenia de primăvară”. aerul era plin cu voioșie, seninătate, bucurie de a trăi că puteai tăia din el felii de fericire pe care să le fi pus pe o masă scoasă pe trotuar și să vinzi fericire ca un soi de tort de bezele cu o minunată cremă de ciocolată. asta dacă am fi avut voie. în acea zi și mult timp după, nu am simțit greutatea comunismului, aveam zece ani, scrisesem o poezie, era primăvară, ce putea să-mi umbrească jocul de artificii?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s