calibanism

povestea mea cuvînt cu cuvînt
aproape reală
încă zicîndu-se la fiece cafea luată cu prietenii
la crîșma din colț

la nota de plată
ți se dă un cd
cu cartea întreagă
hărți ale orașului meu la 1492
din toamna în care plecasem
spre noi
și meniurile tuturor banchetelor
unde fuseserăm invitați seara tîrziu
cu copii la cină

pămînturile peste care trecusem
se strîngeau a munți
și maluri de ape
ce n-au mai venit
și nu ne-au mai dus

peștii reveneau în șopîrle imense de smarald
iar fructele

o

fructele prindeau toată dulceața drumurilor

Anunțuri

Un gând despre &8222;calibanism&8221;

  1. m-am desprins de muza cum te dai jos din pat
    dar patul mă cerea mereu cu un glas de femeie uşoară
    mă vroia bătrână zăcând în pat
    fără memorie fără visuri
    levana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s