despre ata și lucrarea șefului

Deja era a treia zi de cînd n-o mai văzusem. Nu-mi era bine, dar de data asta nu mai aveam chef de împăcări spectaculoase, rîuri de flori, alea, alea… Mă gîndeam la șaradele Atei ca la răutăți asumate. NU eram un ghicitor, un priceput în ale psihologiei feminine cu țepi. Se poate ca ea să aibă dreptate și eu să fie egoistul relației. Nu după capul meu. Mă știam suficient de bine astfel încît să știu că persoana mea nu prea conta și că mulți confundau muțenia mea cu disprețul, iar lipsa de atenție aparentă a anumite detalii, un egoism feroce de parcă toată lumea îmi era datoare. Știu că nu-i așa.

Ca de obicei ea nu făcea niciun gest. Dispăruse din raza mea vizuală. N-o vedeam nici măcar întîmplător cînd ieșeam pe hol la fumat. Stăteam parcă mai mult. Șeful devenise nervos, dar s-a calmat după ce am vorbit cu el și și-a dat seama că eram mult avansat, deci voi termina la timp, deci el se va duce liniștit cu lucrarea mea la conferință în Cehoslovacia. Îmi explicase că e mai bine pentru instituție să meargă un om mai matur și eu nici nu aveam costum. Ce rost avea să dau o grămadă de bani acum? Mai bine stăteam liniștit, făceam lucrarea unde el era coautor și nu venea cu nimic în afară de „hm”-urile cînd îmi făceam raportul. Nu conta. Dă-i în mă-sa de paraziți.

Ata mă făcuse prost, iresponsabil, sclav, amărît, fricos, laș, mazetă, fraier… Lista invectivelor e lungă. Căuta cu fervoare și îmi trântea zilnic cîte o listă. Le spunea deja cu intonație. Părăsise furia zilei în care-i povestisem tărășenia. Se lămurise că nu aveam să mă revolt, „mă interesează mai mult rezultatul, decît aplauzele!” îi spusesem plat atunci și ea făcuse, după mine, o criză de nervi. ”Bă, tu ești prost! O să-ți mănînce cîinii din ciorbă, fraiere!” De atunci mă întreba doar ce mai face șeful, dacă pe cur are alunițe și ce gust are „găoaza” lui. Nu răspundeam, eram indiferent. În fond și la urma urmei nu mă așteptam să fiu înțeles de toată lumea. În privința asta, Ata se comporta ca toată lumea. Mă obișnuisem. Poate din cauza asta ne vom despărți pînă la urmă. Cine știe? Ce-o fi făcînd?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s