dimineața devreme

în dimineața aceasta, strălucitoare ca un fruct copt pus pe pervaz, în lumina îmbăietoare, mă voi duce în portul pescarilor și iau niște pește cu mirosul de mare cu tot. mă gîndesc doar că-l voi întîlni pe zenon, ce nu m-a mai prins de mult la vorbă și-și va deșerta toate cuvintele pe care crede că le știe  în capul meu, dar îți promit că nu-l voi mai îndrepta cum am făcut-o-ntotdeauna spre pierderea zilei și nici nu voi fi catîr să-l fac să dea înapoi, pentru că ar fi doar spre deliciul privitorilor și spre stricarea peștilor. voi încerca să viu repede-napoi. nu crezi? de ce? pentru că am spus încerca? sunt poet, iubito, știi bine.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s