pasărea feroce a tinereții

mi-aduc aminte de vremea cînd mi se-nghesuiau în gură mormane de vorbe și-și luau zborul precum fluturii vara împînzind aurul cu zbaterea aripilor. parc-ar fi fost un curcubeu în mișcare, țipător de colorat, dar lipsit de orice geometrie a înțelegerii. eram tînăr și nu știam a-nvăța din privirile piezișe, din crispările celor ce-ascultă sau din jumătățile de negații binevoitoare. aveam în tot ce spuneam mai multă dreptate decît însăși athena, dar nicio fărîmă de înțelepciune. eram, cum să zic, ca o măslină luată din pom, plină de-amăreala ce sfărîma puținele clipe de echilibru ce s-ar fi cerut unui discipol al stagiritului. dar bătrînul meu dascăl nu mă dojenea. doar îmi punea întrebări astfel încît să mă-nec cu răspunsurile ce tot eu le dădeam. mult mai tîrziu am înțeles că mie mi le dădeam, iar cearta era doar cu fluturii mei. de atunci de cîte ori văd aripile lor intens colorate, mi se face frică de mine.

Anunțuri

Un gând despre &8222;pasărea feroce a tinereții&8221;

  1. S-adastam la fantanile curgatoare,

    De ce-am ramane firavi de febra si zel

    Cu incheieturi scrobite-n mangaierea penei

    Ori poate-a dumei a stalpului filon

    Nu-i dumirire mare cand caii ni se-nneaca

    Si ne-ascutim sabii de limbile prea lungi

    Cand flori,

    De poposesc la tine acei vecini uitati

    Intinde-le o mana,

    Si-aduna cainii uitati prin buruieni

    Aprinde o faclie si lumineaza obrajii

    Smerit aseaza-odajdii

    Si canta-le cu ochii chiar plecare

    De pleci.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s