memoria internă a fluturilor de mătase (5)

rămîn chipuri tîrziu în memorie, precum niște cioburi desperecheate de cești. visele noastre le acoperă cu un lichid de densitatea mierii. transparențele amintirilor njoastre sunt țăndări de vitraliu după care-ți închipui doar că era un arhanghel. cînd ele vin, oamenii speră și uită mereu alte amănunte, iar totul ajunge o prea frumoasă poveste rarefiață, călduță, aburi de ceai din niște cești desperecheate.

01-03-1974, Oana

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s