poemele orașului tîrziu (1)

lumea-ntr-o vată cenușie
păsări ascuțite-o desfac
oamenii placizi se descurcă

enumerare de toamnă:
scări alcooluri tarabe tocmeli mirosuri prieteni zîmbete cuvinte drămuiri ambiguități tiramisu fotbal aspecte telefoane izbucniri uruit

abraziv
zîmbetul tău
răzuie
reclamele de pe pereții autobuzului
pînă la carnea metalului

eu te țin de mînă
tu mă legi de-amintiri
de mult ne-ntîmplate
pe care ți le-ai fi dorit
în poșeta de zi cu zi

palma ta e ușor transpirată
miroase a clor
coapsa-ți
de sub fusta de lînă-n carouri
verde cu roșu
e caldă
adulmecătoare
cerșetoare

eu doar privesc strada
ce trece rapid
pe lîngă păsările din autobuz

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s