poemele orașului tîrziu (7)

îi aruncasem
zîmbetul meu
hulpav
iar ea s-a bosumflat
ca o portocală

eu eram gras și bătrîn
iar cracii ei
ajungeau pînă la cer

eu mă-ndepărtam de ea
iar ea mă privea
ca și cum aș fi fost

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s