poemele orașului tîrziu (29)

bătrînii
uitați de lume
cu paltonul
peste halatul de baie
înnebuniți de mulțimea butoanelor
pe care le mîngîie
cu degetele descărnate
asemenea
unor mîini de păsări de pradă
senile
vorbind cu vremurile
ce fierb
în mintea lor vătuită
și ele-i ascultă

răbdătoare
cum noi nu mai suntem
alergînd
pe lîngă ei

bătrînii
iarna
se coc

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s