uneori vorbim, ca să ne-auzim

ce lipsită de sens e expresia „cuvinte frumoase”! de ce ar fi frumoase sau urîte cuvintele, te întreb în această molcomă zi de toamnă timpurie, după ce-am degustat brînză cu măsline și lipii calde, toate stropite cu vin? oare că sună melodios sau țipător? oare că denumesc obiecte care ne plac sau, dimpotrivă, le urîm? pentru mine ele sunt precum apa. reci, limpezi și fără gust sau miros. limpezi pentru că înțelesurile lor sunt, oarecum, puține sau, dacă vrei, într-un număr prea mic ca să ai îndoieli. reci, pentru că lor nu le pasă de părerea ta despre ele. există și lor le e suficient. de abia alăturate unele de altele pot fi parte a unei frumuseți sau a unei molfăiri.

Anunțuri

Un gând despre &8222;uneori vorbim, ca să ne-auzim&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s