poemele orașului tîrziu (41)

într-un amurg
de față cu păpușile din hîrtie fină
de bumbac
mai alb decît loganul vecinului
o doamnă
cu batic
înflorat cu narcise
îmi spunea veselă
că apusul
e astăzi mai clar
de la gerul
plătit gras
de primar

i-am răspuns
politicos
atît cît pot fi
în apropierea serii
că nu îl cred pe  ‘mnealui
care
doamnă
e în campanie
de două mii de ani
și e zgîrcit
n-a cumpărat niciodată
vreo floare sau o cafea fierbinte
pentru măturăresele
ce se strîng
după prînz
în fața primăriei
aprinzîndu-și țigările
încît din cauza fumului
crezi că arde cartierul
iar ele-l aplaudă
cînd el pleacă
la jocul de table
cu puluri de marmură
și zaruri
ce dăngăne
precum clopotele
de la sfîntul mercurie
ce-și zvîrle turnurile-n aer
peste drum de
frizeria holistică a lui tase
unde ne-adunăm seara
pentr-un complot
și o geană de vin

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s