poemele orașului tîrziu (58)

luați de aici
domnule
ghiocei

îi spuse fata
cu ochi de pămînt ud
băgîndu-i sub nas
un coș de răchită
plin
de fluturi
mici
și mai ales
albi

cît costă
domnișoară
ar fi-ntrebat el
pofticios
plimbîndu-și deștele cîrlionțate
ale privirilor
peste
coapsele ei
pre lungi
pentru a fi cuprinse
de speranțele lui băloase
pînă la cerul
tencuit
cu cenușiu ploios

mai nimic
domnule

o viață

el se desprinse
doamnelor
din coșul ei
cauterizîndu-și mîngîierile
din toate direcțiile

iar ea…

iar ea
domnilor
scose de sub veșmintele-i crude
abia-nlorite
muguri de șerpi
și pahare de plastic
mucegai intravenos
bucăți nivelate de turbă

iar copii
doamnelor și domnilor
de pe stradă
se-nghesuiau
să le prindă

el
domnișoară
trecuse pe trotuarul de vis-a-vis
legănînd
în nări
mirosul
labiilor ei violete
pe care le visa
între 2 și trei
a.m.
în fiecare an

strada se umpluse de căruțe
și de lungi
bugati-uri
femei în ținută de seară
fuste crețe
covoare roșii
lipăieli cu tălpile pe piatra cubică
fracuri
semnițe prăjite ce-ncolțeau
și pantofi de lac

amurgul
oameni buni
îi înfășa pe toți
în pajiști portocalii

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s