poemele orașului tîrziu (59)

distanțele-s tot mai copleșitoare
genunchiu-i de vată
toate regulile
sunt doar de bună purtare

aseară
în bar
dansatoarea-și pusese
toate cuțitele ei
de bucătărie
în brațele mele
cele șapte
și-mi zîmbea fredonîndu-se

țîțele ei
îmi desfăceau
șerpește
buzele
iar
prietenii mei
aplaudau feroce

eu creșteam
pe lîngă

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s