Valoare națională

Am întîlnit pe undeva prin Internet un apel pentru sprijinirea „valorilor naționale”. Cinstit să fiu, n-am nimic împotrivă, dar e jenant să facem astfel de apeluri vis-a-vis de oameni care au excelat într-un domeniu și au furat într-altul.

În momentul cînd ești scos la rampă, aplaudat la greu și cinstit cum se cuvine, nu am cum înțelege dorința, lăcomia mai bine spus, de a acumula funcții, bani și să fii „osanat” în continuare, chiar dacă paralele le-ai strîns mafiotic și trahanachismul ți-a răvășit puțina onoare care ai fi avut-o vreodată. Nu neg că o pată pe costumul impecabil de bal nu îmi va face plăcere, dar un frac de-abia scos din zoaie e pînă la urmă asemenea unei cîrpe de șters podelele.

Cu ceva timp în urmă era un matinal la una dintre televiziunile din România unde Mircea Diaconu avea accese de morală, greu de stăpînit. Acum, deși a pierdut un proces și nu are voie să aibă o funcție publică. O valoare națională, ar fi făcut pasul înapoi și nu ar mai fi candidat niciunde. Pesemne o asemenea atitudine nu face parte din ceea ce înțelege actorul din morală, drept care anunță că va participa independent la europarlamentare. În plus se lasă sprijinit în acțiunea-i de doi lei de tovarășul Dan Voiculescu, cu certificat de colaborator al Securității ceaușiste, uitînd cum îi împroșca alta dată pe aceiași securiști. Evident că și propteaua a uitat de atacurile „domnului” Diaconu. Cum se spune „o mînă spală pe alta…” Restul îl știți și voi.

Gravă nu e atît prestația de doi lei a cabotinului politic, ci neînțelegerea celor care amestecă lucrurile și, pe baza unor merite din cu totul altă sferă, cred sincer că individul merită mai mult decît ceilalți semeni ai lui. „Egalitatea în fața legii”, Nimeni nu e mai presus de lege” nu sunt precepte pentru toată lumea, ci doar pentru pulime. Ați văzut asta în mai multe momente. Declarațiile de a fi de acord cu grațierea lui Gică Popescu (care a făcut pasul înapoi cerut de morală), imprecațiile de tip „Cui i-a făcut rău Gigi Becali?”, afirmațiile imbecile „un judecător adus cu cătușele la mîini ca orice borfaș!”, tragerea în față a lui Arșinel la transplantul de rinichi etc. Confuzia între merite „salvatoare” și o acțiune a justiției, care se împotrivește de a lua în considerare fapte nelegate de fraudele respective și care e taxată de mulți, chiar foarte mulți drept o crimă, face ravagii. Întrebarea mea e de unde ni se trage această lipsă de consistență în gîndire și morală. Spunea cineva că o valoare națională ar trebui pedepsită exemplar, iar statutul de vedetă trebuie să fie circumstață agravantă, iar nu dreptul la clemență. Nu am pregătire juridică, deci nu pot să-mi dau sau nu acordul cu o astfel de abordare, dar mi-e foarte clar că imaginea țării are de suferit cu orice valoare națională iertată și judecată în afara legii.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s