poemele orașului tîrziu (78)

de două ori sunase
iar cîinele vecinului
îi cînta deja serenade

florile
erau încă vesele
dar zîmbetul
cam căznit
deși parcă viu

se gîndea dacă merită
să mai încerce
cînd zidul din dreapta
începu să alunece

cîinele tăcu
florile erau sobre
iar el
un pește-n congelator

ar fi fugit
nu era curios
nu-l interesa
nici difracția luminii
prin părul ei pubian
nici rețeta de scoici
cu furnici în copac
nici dragostea
impresionantă
a mamei lui

nu-l mai interesa
nimic
nimic

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;poemele orașului tîrziu (78)&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s