poemele orașului tîrziu (82)

orașul e umed
alunecos

peștele-i trecut
spunea tătăl meu
dimineața
în piață
văzîndu-le ochii scobiți
și urechile-albastre
azi o să luăm o găină

zbaterile corpului
mirosul vîscos al penelor opărite
oasele grele

eu aș fi vrut
cireșe
dar aveau sîmburi
așa că tăceam
urmîndu-l
prelins
prin toate
piețele de demult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s