despre însumi (8)

așteptarea
de-o viață a ceea ce-ar avea să se-ntîmple
cum te-ai duce la cafenea
zi de zi
toate amiezile
nelipsind
nici cînd ocupaseră orașul de sus

costum asortat
cu ochii sinilii
cu albastru acoperișurilor
cu cravata

cămașa albă
impecabil călcată desigur

pălărie
baston
ceas de aur

totul cum scrie la carte

întîi o cafea
amară
fierbinte și tare
țigara de tutun negru
ziarul
pe care-l parcurgi lent inexpresiv
apoi
băiete, un vin
iar băiatul știe de care
alb sec rece puțin

vei încheia peste două ceasuri
după discuții
cu cei care vin sau mai vin
pe acolo

te întorci acasă
fără nicio poveste

sec

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s