pustia treime

închinare dragului meu prieten pista din sighet

1.
nu pun titluri
decît rar
și numai la cărți
dar n-am curajul să-ți scriu o carte
despre cum m-am golit
brusc
auzindu-l pe paul
spunîndu-ți numele


2.

ți-am spus cîndva în gara de nord
cînd alergai după spital
sau după inimă
și-mi îndesai în mînă sticla cu palincă
de la tine
ai grijă de tine bre pișta
că departele se măsoară-n tăceri
și-n uitări
pînă-ți explodează-n față
lipsa
absența
pămîntul cu care te-nvelești
de-a totul
mîinile fața picioarele zîmbetul misterul hohotul stropșirea 
viața bre pișta
mama ei

3.
n-am mai apucat să-ți fac poze anul acesta
mă scuzam rușinat cînd tocmai plecam la tren
lasă că n-au intrat zilele-n sac
cum intră dalta în lemn
îmi spuneai
și-ți înapoiam lupa pe care mi-o dăduseși
să-mi văd facebook-ul
și prostiile ce le-nșiram peste drumuri

a rămas pentru
la anu
ca și o promisiune de ținut
între doi oameni de cuvînt
cum ne plăcea să credem
că suntem

pentru care
la anu
bre pista?

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s