despre însumi (40)

mă privea
de parcă-i cerusem
să taie cu foarfeca de tablă
tortul de nunt-al
mătușii
cea din pajura
puțin mai mare ca mine
aia scundă și gospodină
care-mi spunea
de cîte ori mă prindea
sărută-mă cu sărutarea gurii tale

iar eu
după ventuza din care nu mai scăpam
ho
sulamito
că e lume aci
și-or să ne miroasă

iar ea
mi se rupe de toți
solomonelule
ce bine miroși

a carne tînără
că de-abia scăpam
cu cocoșelul ciufulit
gîfîind
și roșu la față

ehe
ce vremuri

iar tu te uiți la mine
urît
urît

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s