despre însumi (88)

n-am ochelarii la mine
vad doar niște semne negre nedeslușite în chenarul cu fond alb al mobilului
îmi închipui că scriu deși cuvintele ies trunchiate
asa cum cred că țin un buchet imens de trandafiri roșii așteptîndu-te trei ceasuri în fața blocului tău de pe chopin după glinka
cum cred după atîția ani că aveai o cască nemțească din primul război cu un an înainte de a muri
și mai ales cum știu că m-ai dus peste tot
în
motocicleta cu ataș

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s