cu sfîrcurile tari ca dropsurile

Sunase la ușă și i-a deschis o gură pînă la urechi. Plină de pistrui, Isabela îi zîmbea în prag.
– Ai nimerit!
– Era și greu!
– Hai, intră, te rog.
Apartamentul de la etajul întîi al unui bloc interbelic avea o sufragerie mare, plină cu geamuri și modest mobilată. Din ea se făceau două camere, una cu ușă de lemn, cea a Isabelei și alta cu glasvand, a lui taică-su.

N-au stat la discuții și au mers în camera ei așezîndu-se pe pat îmbrățișați. N-a durat mult și erau deja goi și împletiți. Ale tinereții valuri… Evident că n-au mai ținut cont de nimic și totul s-a desfășurat indescriptibil de normal, fără obișnuitele tatonări, scuze, forțări sau precauții deși o sarcină nu era ceea ce și-ar fi dorit atunci mai ales de frica părinților. S-au desfăcut din pasiune încă gîfîind.

De abia atunci s-au privit. Ea suplă, albă cu un univers de pistrui împrăștiat pe tot corpul, cu sîni grei și tandri, frumos rotunjiți, iar sfîrcurile roz, țanțoș iscate (domnul corector, e iscate, nu uscate!), pluteau deasupra privirilor lui precum duhul cel sfînt deasupra apelor. Pe vremea aceea el era slab, pielea și osul sau oasele spunea mama lui îngrozită că nu mai pune carne pe el. Altfel miroseau amîndoi a dragoste ușor transpirată.

El o mîngîia tandru și-i spuse timid:
– Sper să nu fi făcut o prostie.
– De ce ai sînge acolo?
Isabela era o fată lipsită de vulgaritate, de tandrețea obscenă prin care numim lucrurile franc, dur și lipsit de echivoc.
– Unde?
Se privi și văzu că din membrul lui curgea sînge.
– Mi-ai spus că nu ești virgină.
– Nu sînt.
Se ridică din pat și plecă la baie. Acolo văzu cu stupoare că el era proprietarul sîngelui. Intră în cadă și se examină mai atent. Pielea prepuțului se rupsese cauzîndu-i sîngerarea. Dădu drumul la duș, se spălă cu atenție pînă se opri mica hemoragie și se întoarse în dormitor.

– Eu eram virginul.
Isabela făcu ochii mari și el îi explică folosind cuvintele de care vorbeam mai sus. Ea tăcu, dar se înroși, iar el își dădu seama că făcuse o gafă. De atunci nu i-a mai spus vreodată astfel de vorbe, deși pentru el era o frustrare. S-a aplecat peste ea sărutînd-o, iar ea l-a luat în brațe protejîndu-l de durere.
– Sper că n-ai rămas gravidă.
– Nu.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s