am aplecare către nu

un nu clasic cu care să încep frazele menite să lămurească oarece nu unul furios deși se-ntâmplă câte unul din ce în ce mai rar ca o pasăre ce nu mai vine la fereastra ta să-i dai biscuiți sau șobolani morți de cu seară

am încercat să-mi explic dar începeam iar cu nu așa că m-am lăsat de explicații dăștepte și am început fiecare poezie cu o afirmație ce se-nfășoară pe nu-ul decisiv precum șarpele din legenda evei (nu e a lui adam pentru că el stătea ca prostul să fie hrănit de ugerele străpungătoare ale primei doamne) oferea mărul sau poame sau cine știe de fapt ce fruct era și dacă era fruct pentru că eu nu cred că vreun șarpe îți oferă ceva altceva decât moartea

și fiecare nu e o moarte