iubita mea

cu margini de cristal
planeta ta se-nvăluie cu ceară
spre-a-mi scrie vodca mea de seară
cu un condei muiat în cel mai fin pahar
nu știu a face mult prea multe lucruri
vreo două șontîcate
dintr-un mal
de lângă ape nestătute-n
pal
ceas de-aruncat prin mucede coclauri
a fost un vis
o stranie țesătură
sărutul adunat de-alesătură
și vorbe debitate cu vreun șart
de lipsa-ți de viteză-a unui cart
sunt întrebări ce timpul n-o să vie
ești doar imaginea
unei iubiri
o mie