desfăcută

(ca o scrisoare de dragoste pe noptieră)
mă mângâiai pe cap
iar eu eram între cracii tăi cuprinzători
(fierbinți aș zice dacă n-ar fi fost părerea mea singuratică despre tine)
și amiaza mirosea a seară intens precum tuberozele noaptea cu geamul deschis
îmi aranjai cârlionții
eu îți depănam cutele buzelor căutându-le gusturile
și-mi povesteam despre liniștea geometriilor perfecte
calculând în cap pătratele nenumăratelor ipotenuze
ale limbii mele neștiutoare de catetele tale
pisicile fojgăiau silențioase pe parchetul neumbrit de covoare
iar chiuveta din baie picura