tăiam o vreme unde

multora le plăceau poeziile și eu mă mișcam în apele învolburate pe-o rînă

nașa

Prima oară am „văzut-o”

încet încet

învăț să nu mai corectez

nu știu

dacă sunt în vreun fel

chiar că nu-mi mai pasă

de voi când bateți apa-n piuă cu drepturile omului

când mi-am dat seama

că scrisul meu se liniștea asemenea parcursului astrelor și că așteptam calm ora la care trebuia să sune telefonul cu tine a fost destul de aproape de sfârșit

în momentul în care nu te-ai prins

că eu am plecat de la cineva la care țin mai mult

venisem acasă gata întunecat

tu nu erai

îmi place răsucirea șoldului tău când dansăm tango

noaptea

ar fi trebuit să aleg

precum pescărușul calea prin aer