poemul orașului tîrziu (fdvf)

ploaia ne crește solzi peste hainele de duminică

poemul orașului tîrziu (fdvf)

lumea-ntr-o vată cenușie.

poemul orașului tîrziu (fdvf)

ea era mai suavă decît niște balerini purtați mult mult mult.

poemul orașului tîrziu (fdvf)

purta o bască verde olive peste părul de aur roșu

poemul orașului tîrziu (fdvf)

orașul scrîșnește a iarnă.

poemul orașului tîrziu (fdvf)

ea avea cicatrici începînd de la călcîiul cel drept,

poemul orașului tîrziu (fdvf)

nici nu trăisem cît casa de unde aveam să mă duc săptămîni mai tîrziu,